|
To see a presentation (in English) - click here.
Ministerul Economiei, Programul TACIS, CISR
|
Indicators |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
2005 |
2006 |
De facto |
Updated estimates |
Forecast |
|||||
GDP growth, % |
102,1 |
106,1 |
107,8 |
106,3 |
106 |
105 |
105 |
GDP Structure, % |
|
|
|
|
|
|
|
Gross Value Added |
87,5 |
88,0 |
87,3 |
85,6 |
85,0 |
84,9 |
85,2 |
agriculture |
25,4 |
22,4 |
21,0 |
19,3 |
17,1 |
16,2 |
15,0 |
industry |
16,3 |
18,7 |
17,3 |
17,8 |
18,2 |
18,8 |
19,6 |
services |
48,2 |
49,2 |
51,0 |
50,8 |
52,2 |
52,5 |
53,3 |
financial intermediation services indirectly measured |
-2,4 |
-2,3 |
-2,1 |
-2,3 |
-2,5 |
-2,6 |
-2,7 |
Net taxes on products and import |
12,5 |
12,0 |
12,7 |
14,4 |
15,0 |
15,1 |
14,8 |
Source: EGPRSP, p.144 |
Conform datelor din boxă (Boxa 4), mai mult de 60% din PIB în perioada 2000-2004 a fost realizat în sfera serviciilor (inclusiv serviciile cu plată prestate de organele de stat), cât și impozitele pe mărfuri și import; de asemenea au influențat și condițiile prielnice pentru export, în special în Rusia. O influență importantă asupra majorării cererii de consum l-au avut transferurile valutare din străinătate de la cetățenii moldoveni, care în anul 2003 au constituit mai mult de 20% din PIB (0.5 mlrd dolari SUA).
Boxa 5
Remittances
Probabil că statul a fost nepregătit să folosească rațional aceste resursele financiare. O mare parte din aceste venituri, în gospodăriile migraților, se folosește pentru consum curent și doar 10-12% la investiții de familie ca educația copiilor, procurarea locuințelor, pământului și afacerii începătoare. La nivel de stat încă întârzie crearea unui mecanism de acumulare a acestor mijloace pentru investire. În același timp, este clară influența acestor bani la majorarea consumului și mărirea importului (în 2003 el a depășit exportul de 1.7 ori), devalorizarea valutei și influența asupra prețurilor.
Conform datelor Departamentului de Statistică, în anul 2000 este observată o creștere bruscă a ritmului de majorare a veniturilor disponibile în comparație cu ritmul de creștere a PIB-ului (vezi Boxa 6). Acestea sunt datele în mediu pe Republică. Din păcate acest flux de mijloace bănești până în prezent puțin a influențat reducerea sărăciei și înlăturarea inegalității.
Profiturile economice din acești bani în mare parte aparțin chintiliilor de sus. Astfel în 1997- 2002 al 5 chintiliu (cea mai înstărită grupa a populației) a concentrat 48.4-49% din toate profiturile disponibile a gospodăriilor, dar cel de jos - cei mai săraci 3.9-4.6%. Îmbunătățirea coeficientului Gini (coeficientul de diferență a veniturilor) a fost nesemnificativ: 0.436(1997) și 0.397 (2003).Boxa 6
Astfel, nu se poate răspunde la întrebarea dacă ritmul de creștere economică și caracterul lui vor duce la reducerea sărăciei în țară (cel puțin de 2 ori până în 2015, conform Declarația Mileniumului a ONU) și vor înlătura inegalitatea. Astfel sarcina pro-poor growth rămâne a fi și în prezent actuală, spre care și sunt orientate forțele donatorilor, care colaborează cu Moldova Pentru aceasta este necesară schimbarea paradigmei creșterii economice, cum a și fost stabilit de SCERS.
Teoretic, durabilitatea creșterii economice se determină de acumularea capitalului financiar și de producție, dezvoltarea capitalului uman și relațiilor echilibrate cu mediul ambiant. Populația țărilor sărace în perioadele de criză se bazează mai întâi de toate pe capitalul uman și cel natural.
Indicatorii principali ai stabilității creșterii sunt: calitatea guvernării, ocuparea forței de muncă, bugetul nedificitar, inflația, dinamica sectorului real al economiei, balansarea dezvoltării regionale, stabilitatea socială (veniturile, sănătatea și instruirea), controlul deservirii datoriei externe. Este important ca Produsul Intern Brut să depindă în cea mai mare măsură posibilă de sursele de creștere interne, nu doar de conjunctura internațională.
În procesul realizării SCERS, orientându-ne asupra indicatorilor menționați de stabilitate a creșterii, nu putem omite avantajele, cât și restricțiile și riscurile specifice Moldovei.
Avantaje: Poziționarea geo-economică la intersecția celor trei macro-regiuni Europa Centrală, Regiunea Balcanică și CSI; structura politico-etnică și mentalitatea tradițională cosmopolită basarabească a populației; solurile unicale, fertilitatea cărora, citându-l pe D. Cantemir întrece bogăția munților.
Restricții, riscuri: Economia puțin deschisă cu piața internă limitată și foarte dependentă de exportul/importul cu o singură țară (Rusia); lipsită de resurse energetice proprii; specificul structural al economiei naționale (ponderea înaltă a complexului agricol și instabilitatea dezvoltării acestuia); nu are acces la mare și infrastructură ce nu corespunde cerințelor inginerești moderne. Suplimentar, trebuie luate în considerație și problemele demografice, investiționale și a datoriei externe apărute în ultimii zece ani.
În esență, Republica Moldova în timpul apropiat va trebui să-și modernizeze economia națională. Și nu doar să atingă PIB la nivelul anului 1990, dar să transforme structura sectorului real și să adapteze sfera socială în așa mod încât să asigure funcțiile vitale ale statului, ca stat european referitor la competitivitate economică și nivelul de trai al populației.
Revizuirea paradigmei creșterii, probabil va necesita combinarea abordării pe termen mediu și lung la realizarea SCERS. De remarcat că deja la sfârșitul anilor 90, când Banca Mondială împreună cu alți donatori a adresat fenomenul sărăciei, au fost determinate 5 principii de lucru cu fiecare țară în parte:
· Țara trebuie să aibă strategia de reducere a sărăciei în calitate de act normativ;
· Atenție de bază rezultatelor înregistrate;
· Abordarea complexă a reducerii sărăciei (multitudinea laterală a sărăciei);
· Relația constructivă a conducerii țării cu partenerii străini;
· Combinarea perspectivei pe termen mediu și lung.
Țările sărace, inclusiv Moldova, realizează SCERS în condițiile în care este
necesară distribuirea și utilizarea mai eficientă a resurselor limitate. Este
importantă, în acest sens, experiența altor țări mici (Portugalia și Irlanda în
Europa, Republica Coreeană în Asia, Tunis în Africa), care în anii 50-60, la
etapa inițială de reconstruire a economiei au activat relativ factorii de
creștere non-capital, printre care:
· Implementarea măsurilor de ameliorare a convergenței legislației moldovenești în domeniile cheie cu cea a Uniunii Europene;
· Normalizarea relațiilor dintre Stat și sectorul privat, ameliorarea climatului business-ului (concurență, impozite, măsuri reglementatorii), inclusiv climatul investițional, atât pentru agenții economici naționali, cît și pentru cei străini;
· Legalizarea economiei tenebre în comun cu depășirea (neadmiterea) acaparării statului de către grupele de elită, care urmăresc propriile interese;
· Crearea polurilor de creștere pe bază de zone economice libere, complexelor de producere și infrastructurale, grupe de 7-10 orașe;
· Activarea pieței forței de muncă, lărgirea ocupării pentru populația aptă de muncă și intensificarea caracterului integral de ajutor social din partea Statului celor ce-l necesită.
Majoritatea măsurilor din perioada apropiată sînt indicate atît în SCERS, cît
și în Planul de acțiuni UE-Moldova. În anii următori, pentru Moldova cea mai
realistă este integrarea sectorială cu UE (comerțul, dezvoltarea
infrastructurii, controlul de frontieră ș.a.).
Concomitent cu măsurile de acțiune apropiată pe parcursul acumulării resurselor, cunoștințelor, experienței pe bază îndelungată, trebuie realizate schimbări mai profunde și cardinale:
· Urnirea structurală în industrie în folosul proceselor de producere ne consumatoare de materii prime și generatoare de locuri de muncă;
· Reconstruirea sectorului agrar și însănătoșirea socială a mediului rural;
· Creșterea potențialului de export, diversificarea exportului și găsirea noilor piețe;
· Acumularea economiilor interne și favorizarea fluxului de capital și tehnologii noi din țările bogate în capital, în Moldova;
· Sporirea investițiilor în capitalul uman. Învățământul și instruirea profesională trebuie subsidiate de către stat. Similar sfera de cercetare si dezvltare, trebuie văzută ca un capital aparte.
Deosebit de importantă pentru Moldova, este îmbunătățirea mediului instituțional
calitatea managementului de stat și protecția drepturilor și libertăților
cetățenilor. Practica mondială demonstrează că societățile politice deschise, în
care se respectă normele de drept, în care se protejează dreptul proprietății și
se asigură distribuția de piață a resurselor, se dezvoltă mai rapid și sunt mai
eficiente societăților în care libertatea economică și cea proprie sunt
limitate.
În fine, recurgând la realizarea SCERS este important de reieșit din aceea că problema sărăciei este mai întâi de toate problema țării. Put the Government on the driver seat! aceasta a fost din start poziția Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale. Și este corect. Guvernul Moldovei timp îndelungat s-a ferit, nu a observat problemele sărăciei. În ultimii ani, atitudinea Guvernului referitor la sărăcie a devenit mai constructivă. Nu se exclude, că într-adevăr ne aflăm în ajunul celui de-al doilea val al reformelor.
Acțiunile structurilor de stat în cadrul SCERS, de schimbare a paradigmei creșterii și activării factorilor de dezvoltare durabilă a țării pot și trebuie să fie susținute de acțiunile altor părți interesate sectorului privat, societății și comunității donatorilor. Fiecare donator fie WB, EBRD, UNDP, TACIS, USAID, DFID sau SIDA este puternic într-un domeniu anume, iar unificarea resurselor acestora probabil va spori eficiența eforturilor statului de activare a factorilor de crește și dezvoltare socio-economică durabilă a țării și va apropia timpul cînd concepția Moldova-cea mai săracă țară a Europei va aparține trecutului.
Centrul de
Investigații Strategice și Reforme