A. Gudim, V. Negruta:
Interviuri pentru Agentia Basa-Press, 28 decembrie 2002

Estimari ale rezultatelor anului 2002 si prognoza pentru 2003

ANATOL GUDAM: REALIZAREA UNEI CRESTERI DE 6-7% IN ANUL 2003
ESTE PROBLEMATICA

Chisinau-28.12.2002/10:56:15/(BASA-economic)

Intrebare: Cum apreciati anul economic 2002 pentru Republica
Moldova? Care sunt prognozele pentru 2003 ?

Anatol GUDAM, directorul Centrului de Investigatii Strategice si
Reforme:

Si din punct de vedere statistic, si din punct de vedere al
solutionarii problemelor sociale, 2002 a fost un an bun. El a fost
pozitiv si pentru agricultura, in general, precum si pentru
businessul agricol, in particular, care asigura o mare parte din
exporturi si veniturile populatiei. 2002 a fost un an bun pentru
putere, care, in pofida actiunilor din primavara, a mentinut
maniabilitatea tarii. El a fost bun si pentru Banca Nationala, care
continua sa fie principalul promotor al reformelor si stabilitatii
in economie. Am in vedere, in primul rand, inflatia joasa,
majorarea rezervelor valutare, politica monetara
eficienta.

Cetatenii nostri care se afla la munci peste hotare au marit sumele
transferate, ca urmare a crescut consumul intern. Au crescut
importurile.

Insa exista multe probleme care, cu parere de rau, vor persista si
in anul viitor. Reformele decurg in regim de miscare-stopare. Ne
miscam inainte, apoi ne oprim, din nou ne miscam, iarasi ne oprim.
In consecinta, se mentin tensiunile in relatiile cu Fondul Monetar
International si Banca Mondiala. Ele au anumite rezerve fata de
stabilitatea si continuitatea reformelor. Administrarea de stat
continua sa fie de o calitate joasa. Exista o politizare excesiva a
actiunilor ce se intreprind, lipseste consensul in problema reformei
economice, avem o multime de strategii, programe si conceptii, insa
doar pe hartie. Din componenta Guvernului, aprobata acum doi ani,
au ramas mai putin de jumatate din ministri. La fel si
adjunctii de ministri.

Pana la 1989, in RSS Moldova erau 45 de ministere, comitete de stat
si pur si simplu comitete. Acum avem 17 ministere, insa numarul
structurilor subordonate Guvernului, a diferitor departamente si
agentii este foarte mare. Imediat cum apare o problema este
creat departamentul respectiv.

Mediul de afaceri este formal liberalizat, in realitate insa exista
o multime de bariere. Nu este dezvoltata in deplina masura piata
financiara. Investitiile pe cap de locuitor din ultimii cinci ani
sunt mai joase decat nu numai in Estonia, Letonia si Lituania, dar
si Georgia si Armenia. Sunt multe bariere ce afecteaza activitatea
economica externa. Daca in prima jumatate a anului 2001
exporturile au crescut cu 22%, in acest an - doar
cu 5,5%.

Republica Moldova are cea mai mare cota de export, dintre tarile
membre ale CSI, spre Rusia. Chiar mai mare decat Belarus. Adica
dependenta schimburilor comerciale de o singura tara este
foarte sensibila.

Au trecut opt ani de la semnarea acordului cu privire la parteneriat
si cooperare intre RM si UE (1994) si patru ani de la intrarea in
vigoare a acestui document (1998), realizarea acestuia insa decurge
foarte lent si inconsecvent. Nu am obtinut nici un avantaj de la
aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului, desi acest act
a fost apreciat drept un succes.

Datoria externa si cea interna, cu parere de rau, au crescut. Banca
Nationala a acordat bani Ministerului Finantelor inca in trimestrul
trei. A crescut datoria interna, care, de regula, nu se
ramburseaza.

Desigur, ar fi tentat sa prognozam pentru 2003 o crestere economica
de 6-7 la suta, insa, cred ca trebuie sa facem acest lucru foarte
atent. Cresterea pe care am obtinut-o in 1999, 2000 si chiar in
2001 a fost o consecinta a crizei din 1998.

Realizarea unei cresteri de 6-7% este problematica din simplul motiv
ca in anul curent nu au fost identificate sursele de crestere
economica. Ma refer, in primul rand, la atragerea investitiilor,
stimularea exporturilor, impozitare. Vama asigura 70 la suta din
veniturile la buget. In plus, prima jumatate a anului viitor va
fi marcata de alegerile locale si, ca urmare, economia va fi
influentata de multi factori extraeconomici.
 

VEACESLAV NEGRUTA: POLITICA ECONOMICA PROMOVATA IN ANUL
2002 A AVUT IN MARE MASURA UN CARACTER CONFUZ

Chisinau-28.12.2002/10:05:23/(BASA-economic)

Intrebare: Cum apreciati anul economic 2002 pentru Republica
Moldova? Care sunt prognozele pentru 2003 ?

Veaceslav NEGRUⁿA, economist, expert independent:

Astazi putem vorbi mai putin despre cifre concrete, la fel ca si in
anul trecut multi indicatori probabil vor fi modificati, in sensul
unei cresteri mai mari sau mai mici.

Cert este insa ca politica economica promovata in anul 2002 a avut
in mare masura un caracter confuz, unele decizii deja adoptate au
fost abrogate sau nu au fost implementate din simplul motiv ca
din start obiectivele politicii au fost foarte prost
conturate.

Mesajul confuz in ceea ce priveste politica economica vine si de la
faptul ca Guvernul s-a aflat mereu intre ciocan si nicovala. Pe de
o parte, a fost obligat sa indeplineasca programul de guvernamant,
iar pe de alta parte cabinetul de ministri a trebuit sa-si onoreze
angajamentele pe care si le-a asumat prin semnarea Memorandumului de
Politici Economice si Financiare cu FMI, apoi a suplimentului la
acest document, care uneori nu coincideau cu obiectivele
programului de guvernare.

Indiferent care vor fi rezultatele si cresterile pentru anul 2002,
economia moldoveneasca continua sa fie vulnerabila si expusa
riscurilor din exterior.

Cresterea economica in R.Moldova din ultimii ani se datoreaza in
mare masura cresterii din regiune, in general, si din Rusia, in
special. Declinul din 1998-1999 la fel a fost un rezultat al
influentei factorilor regionali si in particular a celor din Rusia.
Din acest considerent ar trebui sa ne puna in garda ceea ce pune in
garda economistii din Rusia, incetinirea ritmurilor de crestere in
aceasta tara. Va pierde din viteza si ritmul de crestere in RM. Din
acest punct de vedere pentru 2003 se pare un pic prea optimista
prognoza cresterii atat a PIB-ului, cat si a altor
indicatori.

Piata interna de desfacere a produselor moldovenesti a ajuns la un
anumit grad de saturatie si in acest caz ritmul de crestere in
RM respectiv se va reduce.

Avem o inflatie relativ joasa si poate cea mai mica din regiune. In
acelasi timp politica monetara in anul 2002 a fost relativ legera in
comparatie cu anii 1998-2001. S-a produs o crestere atat a bazei,
cat si a masei monetare, suficient de considerabila. Presupun ca o
buna parte a acestui spor al masei monetare a fost absorbit de
cresterea economica, dar in anul viitor ar putea exista
anumite presiuni asupra nivelului inflatiei.

Inflatia joasa se datoreaza si cursului relativ stabil al monedei
nationale pe parcursul anului 2002, dar exista un fenomen ce face
acest an diferit de ceilalti. Consultati arhiva si veti vedea ca in
luna martie si apoi la sfarsitul lunii octombrie, noiembrie si
decembrie, cand leul a inregistrat o depreciere usoara in raport cu
dolarul, toate bancile cu exceptia a doua-trei anuntau aceeasi
cotatie, fenomen nemaiintalnit pana in prezent. Majoritatea bancilor
afiseaza acelasi curs, ceea ce in regim valutar de fluctuatie
libera pare a fi inadmisibil. Asteptarile de depreciere a valutei
au fost amortizate si prin acest gen de coordonare a cursului
intre bancile comerciale.

A fost amanata revizuirea unor tarife (in sensul majorarii) care
sunt reglementate de stat. Dar in anul 2003 sau 2004 oricum aceste
reforme si majorari de tarife vor trebui sa aiba loc si respectiv
vor aparea din nou anumite presiuni asupra inflatiei.

Daca analizam prin comparatie indicele pretului de consum si cel al
preturilor de productie, vedem ca motivatia sectorului privat, al
antreprenorilor a scazut pe parcursul anului 2002. Indicele pretului
de consum a fost relativ mic, in timp ce indicele preturilor de
productie a crescut, ceea ce inseamna ca profitul agentului economic
scade. Scade si motivatia de a produce, a extinde productia.

Rata profitului pe piata hartiilor de valoare a avut pana in luna
septembrie-octombrie o tendinta de descrestere, dobanda a scazut
pana la 4%, astazi insa avem dobanzi pe piata ce depasesc 10% sau
chiar 12%, ceea ce demonstreaza inca odata ca in anul 2003
sunt posibile presiuni asupra inflatiei.